sunt plin de nervi
mănânc numai lapte și fiere
ascult ascuns în întuneric
cum răsare soarele
nu mă implic dar spionez
în vederea unui posibil
schimb de informații
cu cei ce nu dorm niciodată
visele lor sunt mai adevărate ca visul
totul e perfect când nu există
pentru asta iubesc moartea
și femeia închipuită
pentru asta îmi petrec timpul
în camere goale vorbind
cu pereții în timp ce-i dărâm
cu ciocanul apoi le mângâi
tandru dispariția, tu pleci,
eu uit cum mă cheamă
și așa aflu cine suntem
iar nervii sunt plini de sine..