Frumoasă, vie, zâmbitoare
Ai devenit vedetă mare,
Sprințară, mai ales cochetă
Antena te-a făcut vedetă.

Am fantezia mea, Roxana
Că-ți sunt imaginar bunic,
Dar muzele-mi arată drama:
Nu ești stăpâne, nici un pic.

Þi-aș repeta că ești frumoasă
Ba, chiar te-aÈ™ trece-n catastif*,
Invidioșii tăi m-apasă:
Ești visător, sau ești naiv?

Am multe contraargumente
Dar muzele-mi nu tac un pic,
Tu nu ești dolce far niente
Ești mult prea mare, spațiu-i mic.

Eu fac vedete creionate,
Ovidiu în realitate,
Voi doi aveți acum aici
Mai multe tone de lipici.

Fiți grijulii cu fiecare
Cât au talentul pe picioare,
Din prichindeii finaliști
S-or naște mâine noi artiști.

Să iubești atâți copii
Numai mamă să nu fii!

*Catastif înseamnă banca mea de date
epigramatice.