Cum,casele au ochi și gură,
Comportarea ți se va vedea,
Oricînd există o făptură,
Ca etern spion după perdea.

Dorești iubirea migratoare,
Însă dezmățul se răzbună,
Dintr-o pornire novatoare,
Pentru adulter dai arvună.

Te crezi persoană impozantă,
De morală însă, te desparți,
Pornirea-i cam extravagantă,
Căci patul conjugal împarți.

Înnoți în versatilitate,
Numai cazierul ți-e curat,
Abați cuvântul libertate,
Dinspre sensul lui adevărat.

Cînd pedeapsa vei primi cumva,
Poate îți va fi de ajutor,
Frână îți va pune cineva,
La avîntul tău clocotitor.

Greșești,insiști,nu ceri iertare,
Haosul vibrează-n capul tău,
O plîng pe mama cui te are,
Căci te-ai rătăcit de Dumnezeu.