agonia italiano v3 |
Agonia.Net | Regolamento | Mission | Contatto | Registrati! | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolo Comunità Concorso Saggistica Multimedia Personali Poesia Stampa Prosa _QUOTE Sceneggiatura speciale | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Geremiade ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contatto |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-13 | [Questo testo si dovrebbe leggere in romana] |
Pereții clădirilor miros a veacuri trecute.
Lipscaniul se demolează singur printre străzi pavate atent cu istorie. Dau o fugă până în Argentin. Poeții sunt târzii și putrezi La lumina brichetei și teancurilor de hârtii cu singurătate. Am obosit așteptând să se reconstruiască orașul. Clădirilor ancestrale le cedează genunchii Și se apleacă, se supun conceptului de nou și ipocrit. Cultura se autodistruge. Istoriile se amestecă, se prăfuiesc Odată cu înălțarea blocurilor cu geamuri lucioase. Se vrea înfrumusețarea, se vrea instabilul, se vrea trecătorul Vetustul se tencuiește cu zâmbete de secol XXI Și oameni grabiti. Vom râde câteva ceasuri la vederea prăbușirii noastre. La colorarea vremilor monocrome de demult La tehnologizare. Curând nu vom mai vedea cerul De înălțimea blocurilor cu multe etaje De cenușiul fumului și grabei cotidiene De praful ridicat de prăbușirea epocii. Unde ni-s istoriile?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Questo è l'Olimpo della Lettertura, della Poesia, e della Cultura. Se hai piacere di partecipare alle nostre iniziative scrivi altrimenti appaga la tua conoscenza con gli articoli, la saggistica, la prosa, la poesia classica e/o contemporanea oppure partecipa ai nostri concorsi. | ![]() | |||||||
![]() |
La riproduzione di qualsiasi materiale che si trova in questo sito, senza la nostra approvazione, é assolutamente vietata
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politica di condotta e confidenzialitÃ