Azi sunt legat cu raze-n Poarta Albă,
Și țintuit de stele mari, pe rug,
N-am rude, avocat și nici vre-o salbă
Să dau la gardieni, și-atunci, chilug

Îngenunchez în frunze de verbină
Și te invoc, să vii, o clipă doar,
Când șnurul alb cu roșu se îmbină,
Și verdele cu albul de gerar.

Verdict fără recurs, cu motivații,
Fără scăpare sau final precis.
Am libertatea limitată-n rații,
E "temporar", ca timp, atat mi-au zis.

Doar mierla, printre crengi, îmi spune-n șuier,
Să fac moșmoane, apă cu pământ,
Și dacă vreau să fluier, să tot fluier,
Când Pegasul mă-ntrabă, de mai sunt.