Eu nu mă-nchin la regi și zei
Eu nu mă-nchin nici ție doamne,
Nu îmi cioplesc în piatră chipuri
De nimurici sau dumnezei.

Eu port în mine inceputul
Și nesfâșitul de dureri,
Dar nu închin niciunui astru
Nespusul plin de îndoieli.

Eu pot să-mi construiesc în taină,
Iubiri pierdute in trecut
Dar nu am vise, țel sau drepturi,
Speranța mi-e un drum pierdut.

Eu cred, iubesc și am în mine
Numele tău trecut preasfânt,
Nu mă închin nici ție doamne
Chiar daca meriți mult prea mult.

Nu ți-aș purta vreo rugăciune
In al lumescului meu glas
RenunÈ› la lume pentru tine,
Doar de iubire ...nu mă las.