Te vindem iar cu sărutări viclene,
Prin nepăsare oarbă și prin lene.

Te biciuim cu vorbe de ocară,
Te pălmuim cu ură ca de fiară.

Te adăpăm cu suc de-amărăciune,
Din pofte rele și din stricăciune.

Te țintuim pe cruci de nedreptate
Prin cuiele uciderii de frate,

Iar împletim blestemele de tată,
Să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată,

Tu iarăși zici, în blândă rugăminte:
"Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte".