locuiesc cu un univers mai jos ...
spațiul meu ar avea o jumătate de fereastră închisă spre unii
și o altă jumătate deschisă spre alții ..
o repetiție de umbre l-ar însufleți,
din când în când,
iar eu ...

cânt cu un ton de univers mai jos ...
glasul meu ar avea o jumătate de sunet
pentru unii
și o altă jumătate pentru alții ..
dincolo de partitură,
sacru și profan,
iar eu ...

privesc cu un univers mai sus ...
neștiind dacă,
râvnind la un altul,
mă socotesc mai presus
sau mai prejos de el ..
doar o mulțime de întrebări se întorc în universul meu,
iar eu ...