ah, timpurile noastre ...!
uneori ne aruncăm în ele ca nebunii, înainte,
alteori, ne retragem în ele ca în adevărate buncăre..
...timpuri de ciocolată și ceară,
în care amintirea este diluată pană la neîntâmplare ...
timpurile nu se schimbă,
doar noi,
de teama lor ...
și toți cronometrăm destinul acesta,
în culisele secundelor iertătoare sau neiertătoare,
în timp ce timpurile noastre cântă
și curg până la epuizare..
efemere timpuri...
alergate ca niște iepe sălbatice,
necuprinse de hamul omenesc...
ah, timpurile noastre ...!
câtă risipă, atâta abundență ...