Sticlă neagră pe pervaz și-un cufăr.
Păcatul nu a fost pecetluit

Iubirea plânge,
Iar giulgiul îi cade în ochi
Căutand fericirea în a ei înmormântare.

-Și copii dansează nostalgic primăvara!
-Vinovați în orgoliu, amestecați în lacrimi,
Noi doar împărțim priviri de cuie.
Hai să terminăm suspinul și să zâmbim iubirea!

-Și cântul lor iubește setea!
-Și straturi de imagini aduc aminte ,
Nostalgica umană cum scuipă adânc în suflet.
O iubite! primăvara a murit demult
Cu un eu, tu sau noi.