Au fost cândva, cu-adevărat, reformele industriei și
industriașilor, ale protestanților, dar cele ale oamenilor liberi
nu au reușit decât în lumea cu adevărat democratică

știți unde zace reforma? e-n fundul genților diplomațior
sau a poșetelor doamnelor din parlament care-și permit luxuri
peste măsura umanului permis de cel mai neobrăzat bun simț

de ce s-or cheltui averi de om sărac doar pentru un zbor motorizat
în loc de-a da mâncare tot de-atâția bani celor flămânzi sau chiar
căldură-n inimi, cum ar fi normal, în ierni de secol XXI

se-nvârt reformele în fund de genți, ce nu vor să le nască,
doar ca să țină-n loc o conștiință-ntârziată a sensului uman
și-un sens pierdut, ce n-a fost înțeles măcar de ei, care sunt sus

reforma-ar trebui s-o facem noi, să n-așteptăm ca să ne-mpingă alții;
nu-i timpul să lăsăm în suferință frați, ce mâine-și vor da duhul.
ei simt nevoia-n pâine, ce de ani, n-a fost de-ajuns măcar pentru copii

s-audă Domnul vorba mea, că nu cred în reforme. să schimbe
arianul rău din mine, în sfântul care-i place Lui mai mult
că doar așa poate convinge și poporul meu român

reforma-n bine poate fi chiar mâine