deschid mereu fereastra asta pentru tine și parcă
te văd rezemată pe coate stai în formă de vis deșănțat
îți atârni părerile de rău pe o sârmă apoi amesteci oamenii între ei
și începi să rezolvi /anagramele au fost moartea ta dintotdeauna

am încercat de dragul tău să mă scriu invers amestecat
să mă strâng într-un neologism și să mă deschid în spatele unui front
să mă pitesc ca apașii lui winnetou și să urlu ca un indigen la zei din lemn
dar acum sincer te întreb dacă îți mai aduci aminte în ce status m-ai găsit

***

era o lună în care soarele nu răsărise deloc
oamenii deveniseră toți albi și începuseră să pâlpâie
noaptea desena ziua după cele mai gotice gusturi
și dupa-amiaza eram eu / întins de-a lungul și de-a latul orașului
îmi scurgeam pe străzi spleenul în râuri lungi și reci de nepăsare

îți plăcea epopeea lui ghilgameș
ieșeai la balcon și îmi spuneai enkidu tu ești cel mai bun prieten al meu
eu mă întorceam cu toate străzile spre tine stingeam felinarele și îți căutam
gândul ascuns/ trebuia să fie un gând ascuns în vorba ta/ și mi-ai promis
epopeea noastră

am crezut atunci
dar orașul creștea și eu deveneam doar o mână de șosele
pline de gropi tu te-ai mutat într-un apartament central
cu internet și socializarea era atât de simplă încât mitul ăla ți-a rămas
un mit în minte/ în respirația mea ținută până la Uta-napiștim pe care
poate nu îl mai cunoști /și uite-mă aici tot muritor

***

sau poate ai uitat

mie nu îmi plac ferestrele astea prin care văd doar avatare
nu-mi place felul în care te amesteci cu toți așteptând să te rezolv
nu-mi plac anagramele vroiam doar să... dumne_zeu has signed out. (20.03.2011 00:56)
...
stai puțin
Dumnezeu a ieșit fără să îmi spună noapte bună