Noi doi si o banca de stejar

Un gand,,, o privire…si un retoric Dar!

Intors catre trecut

Catre tot ceea ce ai suferit

Catre ceea ce ai fost

Si peste care vrei sa arunci uitarea

Dar!

Ai puteai oare uita

Cat a curs singura lacrima ta

Cat a durut ,,,,,si…..

Cat in nopate ai visat pana ziua s-a facut?

E o doar o banca aruncata prin viata ta

Te-ai asezat adeseori pe ea

Si ti-ai aruncat privirea catre acel “dar”

Care a ramas suspendat undeva intre ieri si azi

Intre azi si maine

Intre viata ta si tine!