Poetul călătorea (prea) liber
prin lume.

L-au prins, l-au judecat
după legi neînțelese de el.

Stătea în fața mulțimii
aidoma unui greier
asurzit de liniștea nopții.

Pedeapsa a fost grea.

Dacă îl întîlniți, vă va arăta
stigmatele creioanelor
care i-au fost bătute în palmă.

Dar n-a fost învins.

Apoi l-au legat între patru fluturi
și fiecare a zburat
înspre o altă parte a cerului
răsărit apus miazăzi miazănoapte.

Nici așa nu l-au putut înfrînge.

Nu știau că el
își măsoară timpul cu două ceasuri:
unul face tic, tac celălalt!

Jumătăți care nu se unesc
decît în moarte.

Și ce e moartea dacă nu
virgula așezată de Dumnezeu
între tic și tac?