întotdeauna am admirat ordinea stupului deși
am urât lumânările și pe oamenii care mi-au strigat în față că nu știu descrie albina
cum le-aș putea explica neputința predecesorilor
limita simțirii pe care ei au impus-o

dacă nu ați luat aminte
ați ajuns aici prin piața vasile munteanu
aceasta împarte în două jumătăți bulevardul vasile munteanu
pe care la numărul 1210 când te duci sau 1971 cum vii
se află casa memorială vasile munteanu

la statuie încă se lucrează mai ales savanții
își dau silința să descopere un metal suficient de nobil
cum ar fi jupiteritul
sau chiar atât de contestata particulă a lui dumnezeu

dacă vă numărați printre aceia care mergeți duminica la slujbă
nu luați în seamă faptul că preoții mă pomenesc inclusiv în Tatăl Nostru
„și nu ni-L aduce nouă pe pământ precum în ceruri” – sunt invidioși
în plus se tem că ați arunca mai multe monede în fântâna de sub picioarele mele
decât în perversa cutie a milei

în realitate merit canonizat am ținut
toate sărbătorile
indiferent de culoarea crucii sau de absența acesteia
cu sau fără dezlegare
toate sâmbetele mi le-am petrecut ciocnind în numele harului
iar duminica am adus mahmur mulțumiri Creatorului pentru săptămâna scursă
și m-am rugat plin de fervoare
pentru o altă săptămână în care să nu fiu nevoit să învăț sau să muncesc

pe Tine de aceea te iubesc ai
ceva din firescul ploilor
tulburi și îmbraci
hărnicia aceasta în fum