am scuturat cerul de stele ca o pătură prăfuită
scoarța copacilor argintie
zâmbetul metalic
privește
cerul trebuie cârpit păianjenul îmi împrumută niște fire
mai întâi un sărut prin gaura cerului
stai puțin ai o stea pe nas
nu strănuta
aripile stau cuminți
fără zbor
merg acum pe cerul din brațele mele
se adună nori
termin și gata

poate ploua