Auzi cuvinte pretutindeni
Trebuie doar să le-ordonezi
Un vers, o rimă, le țin minte
Și-apoi încep să le schițez

De pe alei înfrigurate
Și pașii parcă sunt mai grei
Iar frunzele ușor pătate
Se`aștern mai calm în urma ei

Lumina lunii-așterne-n cale
Frânturi de umbre și mistere
Iar stelele strălucitoare
Veghează neîncetat și ele

O adiere de vânt rece
Străbate orașul inghetat
Îi face semn toamnei să plece
Să vină albu-nfrigurat