iată noaptea cum vine și-mi smulge coasta de drac din piele
dedesubturi coraline doar dedesubturi
îmi amintesc din memorii alambicate tot
cum ai venit tu pe o lună plină ca o șireată
m-ai chemat din tălpi să mă vindeci apoi să mă vinzi mulțimii
atât de șireată și atât de iubită

nu am nevoie de vreun vis ștrengăresc de-al tău
străină de mine mă alătur vouă celor mulți
vă dușmănesc pe față lenea și misterul vostru e o cățea prinsă de parul din gard
am lustruit o vreme doar cu gândul un zâmbet și m-am îmbătat umblând prin vene goală
of Dumnezeule ori ce duh ești i-am șoptit patetic unde să-mi așez acoperișul
peste lume zici tu că peste lume?

și ceața s-a ivit din munți suplă iar albul ochilor mei nu a mai putut zări lumina
o noapte prefăcută mi-a zis coraline în grabă
în timp ce-și aduna codițe la spate ca un spic de grâu

se îmbufna sufla în palme
nu am înțeles prea bine
eu trebuia să îndes niște nori într-un sac