Orice lup are-ntre dinți carnea fiecărei prăzi

Tu din care dinte ești, când uman stai și gândești

Pasă-mi mie care frunză, în grădină-ți va cădea?

Că nu știi de i și ț, nu se uită niciun dac

Căci ei duc o lungă luptă pentru mori ce

Poartă-n gând tot ce cară un măgar.

Vor mai arde multe frunze, căci rotația-i continuă

Dar pe fiecare stea, va uita Columb purtat,

Având aripile-ntinse, și repetă orice-elev

Fugi, ca iată, lupul vine! să te-așeze chiar în loji

Șșt! când bat tobe-n timpan, șșt! când latră-un câine-n drum,

Am să tac, în verde lung, c-am făcut tot ce-i uman.