agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-05-19 | [This text should be read in romana] |
trebuie să spun tristeții pe nume dar nu nimeresc
copil plecam de-acasă culcându-mă prin gări dar am înțeles într-o singură clipă numai una așa mi-a fost dat cum năvălește marea cumplit cum te inundă peste brațe am înțeles cât de prietenoși pot fi mestecenii cu omul sărac cînd o față îți zâmbește răsare cel mai luminos soare uitam, de obicei, mizeriile mă îmbrăcam în haine curate chit că singura bogăție îmi era dărnicia străinului așa am călătorit tot timpul cu trenul până ce m-ajungea mama și își smulgea părul nu îmi venea să stau pe scaun și să mănânc din obiecte curate am iubit, țin minte, un scoruș nu știu pe unde cu toată inima și dacă încercam să le spun celor de-acasă mă făceau hoț dar niciodată n-am să uit despărțirea cum am căzut cu inima mea doldora și-apoi mă tot târam casă, în adevăr, nu aveam nicăieri această întâmplare din copilărie m-a făcut să înțeleg faptul că "cei mai mari dușmani sunt chiar casnicii tăi" în cele din urmă poate mă va înfia un clopot și mă va ajuta să cânt ca el în marile sărbători.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy