Trebuie să spun povestea
miilor de nopți ploioase până când ne-am intâlnit?
Cu o umbrelă destul de mare
tot eu eram cel ce sfârșea ud. (The Police)

Mi-am vândut sufletul pe nimic
singurul lucru mercantil ce mi-a rămas.
Deodată cu el și culorile orbecăind pentru
un timp într-o lume insipidă.

Dar mă numesc Om, am doi ochi cu care vreau să văd
am două urechi cu care aud și vreau să înțeleg.
Trăiesc din lumină, iubire și roșu
norocos sunt că am găsit un Om care să mi le ofere
să-mi planteze sămânța unui nou suflet.

Am trăit într-o speranță perpetuă
am înviat din iubire și pentru a iubi
pentru că mort am fost o viață prea mult.

Pot mângâia fulgerele acum cu mâna dreaptă
tunetele-mi poartă strigătul peste Pământ
cutremure despică solul când pășesc
ținându-mă de mână cu viitorul.