Am suferit de prea multe ori în trecut,
Și orice bărbat m-ar fi iubit,
Sau aÈ™ fi iubit,
Mi se părea că este imperfect;
Eram într-o continuă căutare
A iubirii pure, fără greșeală,
Ajungând uneori să mă sfiesc
Să mai și iubesc pe cineva.
Ghiceam sfârșitul
Înainte să înceapă totul,
Și știam deja și motivele
Care vor duce dragostea existentă
La ura reciprocă.
Eram rece față de sensibilitatea unora,
Și nu agream deloc încercările tuturor
De a se face, prin toate mijloacele,
Plăcuți în ochii mei.
Am iubit de câteva ori,
Deși, după cum am mai spus,
Știam că va exista un final.
Dar din clipa în care te-am întâlnit,
Am învățat prima lecție a dragostei:
Să iubești cu tot cu imperfecțiuni.
Pe urmă, ceea ce urmează,
E imposibil de explicat.
M-am abandonat în tine,
Dar nu m-am rătăcit.