Măritată sunt, am lacăt
La iubire și la dor,
Fur cu inima în treacăt
Câte-un vis, câte-un fior...

Măritată sunt, am lanțuri
La dorințe și zăvor,
Ca o sclavă din Bizanțuri
Ce s-ar da celor ce-o vor...

Măritată sunt, am funii
La al patimii fior
De fecioară când nebunii
O ucid cu pofta lor.

Măritată sunt, am noduri
La aripi, ca să nu zbor
Peste râuri, peste poduri,
Ca-ntr-o plasă un cocor.

Măritată sunt, am strajă
La al cărnii mele for,
La exterior doar coajă,
Gratii la interior...

Măritată sunt, am ziduri
La al temniței decor,
Câte vise,-atâtea riduri..!
Ceas de ceas închisă mor...