Seara se așterne tăcută.
Păsări de noapte se aud în depărtare.
O trestie
Se leagănă îngândurată.
Păpurișul dansează în bătaia lină a
vântului.
Doar lacul freamătă ușor
Încrețindu-și fruntea albită de anii
bătrâneții.
E liniște …
Voci tainice spun în șoaptă
un vechi cântec de leagăn.
Un biet broscoi supărat
Încearcă să mai dea concerte,
Dar vai…
Lumea lacului
doarme de mult,
scăldată în lumina argintie
a lunii.