Fugi de ploaie și de vânt
Pe-un câmp fără stăpân,
Pe-un deal și pe-un munte,
Lăcrimând de zile multe.

Fugi de soare și de lună,
De aproape o săptămână,
Fugi de vorbele duioase
Ce-ți dădeau zâmbet pe față.

Fugi de flori și de copii
Ce-ți aduceau bucurii,
Ce-ți dădeau o dimineață,
O zi plină de speranță.

Fugi de zile și de nopți,
Nedorind să te întorci
Nici măcar cu o privire,
În semn clar de despărțire.

Fugi de tot ce e frumos,
De-un an plin cu reproÈ™,
Și-ți dorești, în continuare,
Zile grele și amare.

Alergi doar după durere,
Ce-ți oferă doar tăcere —
Zile negre, zbuciumate,
Ce erau cândva curate.