va veni o zi în care ne vom întâlni la o masă din ploaie
eu voi sta pe un taburet de nor tu pe unul din vânt
și-ți voi fixa irișii uitați într-o vară

vei acoperi cu genele fericirea
tristețea o vei coborî în măduvă -
să n-o simtă decât umbra amestecată cu păsările -
vei surâde așa ca vântul
și voi dori să-ți prind zâmbetul în palmă
să-l așez drept pe linia în culoarea lunii

îmi vei povesti senin
despre moartea sufletelor clonarea neuronilor
binele crescut pe o creangă malefică
răul dintr-o floare-albastră
și cum e să te plimbi cu barca printr-o inimă
ce a învățat să-și pună durerea pe bigudiuri

eu îți voi spune cum aleargă fluturii mei extratereștri
cum e să scrii în aer despre ordinea universului și cuci
tu vei scoate asul din mânecă
eu doar turnul din pisa - cu gleznele legate pe timp -
și vom juca șah la masa aceea din ploaie
undeva sub un cer de năluci
........................
azi m-am oprit în dreptul caruselului
am vrut să urc pe un cal alb
locurile erau ocupate cu amintiri
iar caleașca fermecată
semăna cu masca ultimului toboșar

e șase se aud clopotele din catedrală
mă agăț de-un ceas în forma îngerului să stea
hai iubito dă-mi mâna să mergem la braseria din dreapta
uitasem să-ți spun
astăzi... astăzi nu vreau să fie din nou ziua mea

Ileana Popescu Bâldea
Reims - 27 ianuarie 2014