Absorb energia
din fluxurile naturii
și o transform în lumină
ale cărei irizații
creează un curcubeu
sub care cugetă poetul
ce preface tina
în marmură albă
ideea în coloană
ce sprijină cerul
rațiunea în axă verticală ontologică
pe care urcă
șarpele cunoașterii
străpuns de săgeata adevărului

Refluxurile
eliberează materia
de scoicile
în care se strecoară
vietățile irealității
așteptând valurile succesive

Înaintez prin viață
împins de fluxurile entuziasmelor
pe țărmul
în care idealul înoată
printre scoicile sfărâmițate.

Pun lucrurile la punct
cu gândirea stratificată
în categorii de concepte
și le așez la locul lor
cu privirea pătrunzătoare
ce pătrunde în intrinsecitatea obiectelor

Plouă pe verticala existenței
ploaia se impregnează în structura ei
și astfel existența devine flexibilă
pictez calea
ce leagă prezentul de viitor
cu dungi iridescente
însă ploaia le șterge
și drumul devine opac
cu multiple ramificații
unele ducând înspre lumină
altele îndreptate înspre tenebre și genuni

Găurile săpate de eșecuri și nereușite
le acopăr cu ciment
în locul rădăcinilor
smulse de furtuni
implantez puieții optimismului

O eroare prelinsă dintr-o gaură
se izbește de oameni.