de un timp poetul locuiește în turla bisericii
se spune că pe acolo trece curcubeul
iar Dumnezeu intră dis-de-dimineață
să-l mângâie pe creștet pe suflet
până în străfundul cerului

în sat lumea vorbește
că în turla bisericii stă un nebun
care-și rupe o fărâmă din suflet
să hrănească păsările cerului
și de-aia nu mai bate clopotul a moarte

nici nu și-au dat seama că în sat
ca un făcut nu mai moare nimeni
pe nimeni nu-l mai înjunghie la lingurică
și grâul este mai mare vițeii cresc ca-n poveste
iar în livada mare are rod și dudul uscat

- ăsta aduce ghinion ghinion zice unul
tulbură legea firi să-l gonim cu pietre
și l-au gonit

de-atunci peste sat s-a abătut sărăcia
ca o ciumă neagră și rea
și moartea

poetul e acum în cer
într-o clopotniță pe unde trece curcubeul