Aștept,
o oală sub presiune în care toate aromele
rămân în interior
câteodată străini înfometați ating capacul
se frig și blesteamă.
să fierbi în suc propriu nu-i o glumă
plouă peste tine cu esența ta
pe care nu ți-o dă nimeni.
și totuși inoxul reflectă oamenii apropiindu-se
plecând, cum au venit
cu un strop de nedumerire
mirosea tare bine
dar n-aveam o cârpă, o mănușă de bucătărie
ceva mai târziu vor gândi
puteam s-o iau de pe foc
să aștept
și să mănânc.