Într-unul din momentele alea nasoale spre foarte nașpa ale vieții
născute din Dumnezeu știe ce conjuncturi dezbrăcate de înțelesuri personal-amoroase sau de relații cu vise și alte spurcăciuni drăgălașe
când după toate luptele, loviturile, rănile deschise sau închise, putrede sau proaspete
zăpăcit, nervos, capul tău o ia înainte și face un semn spre dreapta, limba linge sângele de pe sabie sau platoșă sau propriul pumn încleștat
și un zâmbet deloc ironic sau ucigaș îți vindecă chipul, inima și mai presus de toate sufletul
ca într-o magie care se condensează în ființa ta întreită și întregită ca o undă de răcoroasă care aduce cu ea un aer proaspăt de vară încinsă și calmată cu o ploaie temperamentală
și se propagă mai departe, din tine, spre câmpul de luptă, spre fiecare luptător năuc, confuz care nici nu știe de ce face ce face și mai departe către toți ceilalți ca un compas care stabilește limite și mărește distanțele între personagii (sic!)
cel cu care te luptai nu mai e lângă tine, nici lângă el nu mai e cine era,
elefanții, câinii, vulturii își întorc capetele și pleacă, ”aici s-a terminat”
uitarea se așează ca o pătură de praf peste o bibliotecă antică nedescoperită încă
cine nu uită rămâne să plătească din buzunarul său pentru tot
și băutura de la bar și tutunul de la bulangiul din colț și lăutarii și decorul

Într-unul din aceste momente care nu sunt nici ale tale, nici ale mele, nici ale nimănui, născut din Dumnezeu știe ce condiții și predispoziții
descoperi puterea, o putere copleșitoare și năucitoare care își aruncă sângele în aer ca un vulcan lava cea mai fierbinte și mai zgomotoasă
iar puterea dă dependență chiar și dacă e vorba doar de puterea asupra ființei proprii
te seduci singur prin această putere și pui stăpânire pe tine ca și cum chiar ai fi al tău, te stăpânești gelos,
pui singur cu mâna ta o piatră de jur împrejurul tău
nimeni să nu treacă dacă nu are ce cauți, care nu are puritatea aia pe care o cunoști și care doar ea te mai poate face fericit
rămâne să te chinui cu gânduri că și asta ar fi o magie, dar că oricum relațiile astea corupte și ciudate nu te satisfac, nu te vor satisfice niciodată și nu vei putea trăi niciodată într-una fără să-ți blestemi zilele sau fără să fugi, cum ai mai făcut-o de atâtea ori

unii aleg invers, nu pentru că nu au putere, ci pentru că nu au principii, valori, forme sau ceva-uri de felul acestora la care să țină fără să țină, să țină pentru că nu pot trăi altfel
dar până să te convingi că ești sau nu unul din acești oameni, multe vor fi fost făcute, multe vor fi fost trăite, pe principiul până la alegerea înțeleaptă, trebuie să se facă toate alegerile proaste
și asta ca să nu ne luăm totuși prea în serios niciodată


22 martie 2015