strigăt tatuat pe gură,
muream de o tăcere cronică
cordul stătea să nu-mi mai miște în piept,
pășeam cu pasul drept
într-o nemurire de împrumut

îți scriu din al lumii sicriu
în hoitul pământului stelele-n raclă
sunt ținte bătute cu sârg
hoitul pământului e în pârg
din el mușcă viermii corolelor,
singura briză de frumusețe în acest act

dumnezeul face cu fiul omului pact