din acest apartament mic unde
ai adunat toate obișnuințele străzii
și le-ai clădit pe rafturi
după ediții

te iubesc chiar de aici din beția mea
pe care de altfel o car după mine peste tot
ca și cum ar fi o femeie care
întotdeauna are ceva de obiectat
împotriva sticlelor aliniate în așa fel
încât aproape sugerează
un fel de exit al lumii din lume

și ce ai spune
dacă din viața mea ar rugini păsări
ai rămâne în continuare tipa care
își aruncă disperarea de la etaj
sau ai veni puțin câte puțin spre mine
și așezată într-un fotoliu
mă vei îndemna să-mi îmblânzesc palmele
adânc în spatele genunchilor tăi

pentru că orice vei alege să nu faci
numai eu îți voi scrie beat mătăniile
din spatele aproape oligofren
al ultimei țigări