momentele mele de respiro seamănă cu insula lui Soljenitîn nu vorbesc din splendida-mi singurătate decât ochii genele lor care umbresc stele panoramic

parfumul lumilor mele are gust de nuci verzi îmi descopăr visele în lunci ca niște
frunze de brustur descântate
filele cărții taie liniștea
piatră filosofală pe fund de râu
alb

luna
în amurg
tace roșie
/pește mut în ocean/