Când spiritul transpiră
corpul pare impregnat
de corpusculii umezi
ai spiritului
e vâscos
și se lipesc de corp
atomii
care au o crustă de praf și mizerie
materia nu-i acceptă
și-i expulzează
într-o microscopică arie
unde interacțiunea cu omul
e imposibilă

Când spiritul transpiră
travaliul său respiră greu
e semn
că a îngurgitat
prea multe poezii
și a devenit supra-ponderal

Când spiritul transpiră
poeziile atârnă greu
apăsând poetul cu substanța lor lirică
când ele ar vrea
să zboare

Când spiritul transpiră
corpul se gripează
dincolo de spirit în integralitatea sa se întrezărește frigul cosmic.

***

Am aruncat
o căldare
cu apă rece
în flăcările
stârnite
când cineva
căuta cu chibritul aprins
printre emoțiile mele inflamabile
incendiul
a prefăcut în cenușă
femeia de hârtie
care și-a făcut sălaș
în spațiul gol
dintre suflet și inimă
a preschimbat în spuză
femeia de carton
locuind într-un ambalaj frumos
cu fundă roz
flăcările
au topit ghețarul
de la polul nord
al sinelui
și incendiul
s-a transformat
în inundație
le-am aruncat
colaci de salvare
tuturor entităților proprii
supraviețuitoare.