agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Ich hörte es kommen... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-04-23 | [Text in der Originalsprache: romana] | în orașul luminat ca o biserică, unde cerul ține mereu în preajmă soarele, colți de cuvinte, pline de sevă, răsar din volumele bibliotecii publice, se desprind apoi, ușor-ușor, din răsadul ordonatelor rânduri, strânse urcă și coboară, fac cercuri, plutesc în valuri prin fața oglinzii în care bibliotecarele se văd atât de frumoase, acea oglindă cu poza lui Nichita în colțul din stânga sus, apoi trec prin geamul mare și luminos spre bulevardul vintage, unde trecători obosiți, vorbind cu nimeni, își poartă angoasele ca pe niște cărți niciodată citite și intră în ei, colții de cuvinte, sunt parcă negre semințe ajunse delicat pe trecătoare ogoare, într-o primăvară cu atât de multe frunze moarte atat de multe și oamenii trec, bărbați, femei și copiii, versiuni pure ale cărților din biblioteca publică, spre locul unde poți descoperi că Dumnezeu e un altul care ne iubește pe toți
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik