mă înăbuș
dacă aș trage aerul cu sete
l-aș goli și din plămânii șoarecilor
din măduva peștilor
din penele păsărilor
din ochii șerpilor
nu ar mai rămâne aer pe planetă
și plămânii mei tot nesătui ar fi
s-ar stinge focurile poeților
îndrăgostiților și furnalelor
aÈ™ goli aerul din spelunci
bulevarde teatre și stadioane
din cursele de maraton și șoaptele sufleorilor
din țipătul munților și orgasme
din submarine ocne peșteri și sicrie
suflarea ultimă a muribunzilor
aerul din anvelope din vestele de salvare
curenții de peste ocean și deșert
suflarea balenelor nu mi-ar fi îndeajuns

plămânii nu-mi mai sunt de folos
aÈ™ respira o femeie prin piele