ÃŽn burta acestei femei destupate cu bisturiul
am descoperit alt alfabet al nașterii.

Dragostea ei prinsă pe umerașe
mă îmbracă de sărbătoare continuă,
ea îmi știe nevoile și dorințele nespuse,
mă primește lângă ea cu atâta seninătate
să-i simt cum o încearcă bucuria.

Nopțile și diminețile îmi șterg paloarea feței,
mâinile ei dezmiardă cu iubire, aerul
în care viața prinde aripi și se înalță,
buzele-i poartă în șoapte sărutul și liniștea
ca pe o boare care te învăluie
și nu vei simți decât o plăcere ascunsă
ce-ți urcă difuză prin simțuri
cu o aromă sub piele.

Stimulii care-i răspund îi știu,
ochii capătă nuanța care mângâie
prin ei adâncul iese la suprafață,
caută privirea
ce arde-n ea lumina
și cu raze stăpânește orizontul.

Degetele tremurătoare ating cu bunătate, sufletul
și fiorul care-l străbate zi de zi,
pune în mișcare drumurile
care nu se mai întorc,
așază la loc pentru prima oară
mulțumirea așteptată
din care curge mai departe izvorul
împlinirii de sine.