Vai, se miră teologii
trece timp prin orologii
cu un tact într-o mișcare
doar cu pază la hotare,
să le cumpere din spații
duh la toți nevinovații.

Clipele turnate-n ornic,
să le facă traiul spornic
liniștea să nu le scape
nici pe munte nici pe ape
iar la sfinxul din Bucegi,
să nu se-nchine la regi,
să creadă treji și în vis
doar în marele Zamolxis.

Și din văl pe fața ceții
s-apară dacii și geții,
să privească cu-n surâs
românii ajunși de râs.