agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Petite valse gitane ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-07-28 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Pe cât de încet se aud silabele
atunci când gândim pe vârfuri pentru a nu ne trezi gândurile pe atât de tare ceva strigă în noi într-o limbă necunoscută, posibil moartă, sau într-o limbă care încă nu a cunoscut onoarea pierderii în trecut. Și strigă în muțenia ei și în surzenia noastră, o parte din noi se scutură de nopțile albe și de cearcănele adâncite până în inimi ca atunci când ne întindeam peste golul tranziției, căscat între rău și mai rău. Pe cât de încet cad stelele văzute din depărtare chinuite de laptele (s)acru al originii pe atât și noi, mai repede ca niciodată, trecem unii pe lângă ceilalți, unii prin ceilalți și toți prin toate fără să lăsăm un fir de praf selenar în urma noastră. Știm că e doar o iluzie. E doar o zi între zile și apoi întunericul care ne îmbrățișează, ne strânge într-un mănunchi de vise, visuri și amintiri.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité