mă trezesc în zori cu chef nebun de viață
cafeaua cu miere dă startul zilei
lumina se așează cu zâmbet pe față
apoi se oprește pe albul pur al filei

sute de gânduri se avântă spre cer
ca un stol de păsări ordonat și cuminte
îmi trasează drumul prin azur și eter
mă-ndrept spre steaua mea cu fervoare fierbinte

cu intensitate simt pulsațiile vieții
îi port recunoștință bunului Dumnezeu
îl slăvesc în versuri cu zorii dimineții
care s-au oprit duios pe zâmbetul meu

chemările stelare alungă norii ceții
se-nseninează chipul și-așa va fi mereu