poet bătrân
în toate versurile adunate

riduri de stare
când elasticitatea cărnii dispare

mușchii recită lascivitatea duminicii
când stai tolănit în ghiftuiala clipei

bate un gong ora de lene prin paturi străine
femeia devine

femeia ce simte
vipera tăvălită în praf

instinctul de înaintare
din ochii orbilor

cântecul moare
sub balerină de gheață

poet bătrân
cu mintea de copil răsfățat
uită-ți vârsta și iubește

în paturi străine stau muze pe pâine
ciugulite de corbi
sfârcuri
din hrana de mâine

și totuși

poeții mor de foame
poeții mor de sete
poeții mor
de lumea uitată a poeților

doar corbii rezistă într- un cimitir de femei
pe buzele nopții
stafide uscate
de mici dumnezei