mă îmbăiez în lumina iubirii ca pruncul
în aer în apă în pământ găsesc iubire
întunericul nopții e străpuns de crepuscul
la candoarea lunii arunc o privire.

și steaua îmi zâmbește cu eleganță
și muza-mi umple noaptea cu povești
îmi trăiesc viața fără extravaganță
flămândă setoasă de minuni cerești.

condeiul mă cheamă la masa de scris
mintea-mi este lucidă precum izvorul
îmi dezvelesc trăirile în manuscris
în ploaie de slove se termină dorul.

optimismul verde cerul mi l-a transmis
cu sfaturi să pun la tristețe zăvorul.