Tâmpla îngreunată de-a zilei osteneală
gânduri trudește, rodește ne-ncetat.
Pe sânii plini ai poeziei,
odihnește obrazu-nfierbântat.

Mi-e dor de clipele în care
eram sclava iubirii tale
și-a gândului tău înțelept!

Iubirea și dorul
în brațe gându-mi cuprinde,
poeme-n tăcere născând.