cei cu memorie scurtă
deși uneori au un design frumos
ochi care nu ascultă
urechi care nu susură nimic
se arcuiesc
ca gâtul lebedei
și
nu mai pot simți
mirosul pământului
doar stau în așteptarea ploii
tărâm arid
nici măcar a arșiță
nu le miroase răsuflarea
flăcări care-au uitat de unde-au venit
înhață oxigenul
ca pe un trofeu
nu văd când înfloresc
cireșii
primăvara
învingătorii sunt cei ce nu uită
și nu vor fi uitați
atunci când
țărâna
va înceta
într-un sfârșit
să se hrănească
cu sânge