geometria paradisului îmi este dragă
cu spirale de lumină pe care mă ridic
cu stele care știu să mă atragă
cu anii de iubire cu romantismul modic.

iubirea e liantul dintre pământ și soare
absoarbe veșnicia și freamătul genetic
este energia înaintemergătoare
cu ea se vindecă și sufletul venetic.

razele iubirii țin timpul in brațe
îi așează pe tâmple nimbul auriu
pe frunze de laur se leagănă speranțe
cerul făgăduinței zâmbește candriu.

iubirea mea face umbrele să pălească
curge ca o ploaie de lumina cerească.