înfășurat în cercuri,
timpul,
închipuirea aripii de zbor,
își cântă valsul plutirilor spre cer
și al căderilor în gol.

creion cu mină neagră,
valuri,
dungi încrețite pe hârtie,
împletesc iluzia privirilor deșarte,
mascând abisul închipuirilor care se vor deprinse.

vis îmbâcsit de praf,
trăirea,
un univers cuprins în miezul unui punct,
un ochi ce-n ochi străbate,
apoteotic frânt de gol și-nchis de pleoape.

trup lângă trup și suflu,
iubirea,
zeama care încheagă lumea,
ținând să nu se frângă, zadarnic,
nisipul în clepsidră.

avânt și adiere,
tandrețea,
fulg ce tresare un tremur pe sub piele,
dând noimă și motiv, și grai
rostit în șoaptă, dorinței de a fi.

cerc, rază, epicentru,
tu,
taină, săpând pe chipul vremii urme
care se vor urmate,
misterios, purtându-te spre sine-ți.