M-aleargă moartea și mi-a prins o buclă
Tu râul meu de flăcări
ireversibil aur
tu cumpăna și stolul
de păsări de miracol,
tu, criza de blândețe
și-apoi blândețea nopții
ce-și alăptează macii.
Timpul e un viciu.
Locuiesc într-o noapte.
M-aud în ninsori.
Plictiseala crease mulți sinucigași.

Un stâlp de soare sparge un paradis pierdut.