Obstacol

Netrebnic obstacol ce râzi între mine şi ea
Îngrozindu-mă cu al tău aspect nepătruns
Doresc să te rup, chiar să te ard mi-ar plăcea
Dacă tu nu erai, eram departe ajuns

Îmi placi că aspect dar te detest că idee
Lucrare demonică ce veşnic mă faci
Să ajung tot mai greu să ating o femeie
Să-mi trădez neputinţa şi să mă umplu de draci.

Că mereu ne luptăm în orice intim moment
Când mâna cu al sau tremur necontrolat
Se poticneşte pierdută în al tău negru dement
Şi-n diabolicul tău aspect dantelat

Da! Eşti vrajă perfidă ce greu o desfaci
Ştiinţa şi mintea cu tine utile nu-mi sunt
Chiar dacă te trec, mai mereu sunt stângaci
Ocultul tău groaznic mi-e greu să-l înfrunt

Dar visând la momentul când vei fi căzut
Am voinţă şi cruntă nevoie să biruiesc
Că să trec victorios spre al ei loc nevăzut
Sutien eşti tu dur, dar eu mereu izbândesc!