Revino unde rozele ne udă
Ca lacrima de mamă curăţenii
Pe unde patima uitată ce ni-i
Şi de păcate vremea ne e nudă.

Nu unu-n ochii altuia-n vedenii
Nici Dumnezeu ce să nu ne audă
Dar ridicăm în munte piatra-n trudă
Să se prăvale-n rând cu toţi obscenii.

Iertăm în văz tristeţea de-a ei apă
Zâmbeşti şi noaptea-mi veseleşti în tot
Şi demoni fac implozie şi crapă.

Iubirea ta a tălmăci să pot
Grădini adun, oceane la agapă
Un trandafir aşteaptă unde-not.