am strâns în conștiință bucurii fără număr,
diademă de lumină aurie pe creștet port,
ce dacă bătrânețea mi-a bătut pe umăr,
muntele iubirii îl urc fără efort.

doar dorul are gust de cireașă amară,
timpul zboară prin mine ca un zepelin,
îmbin speranțele cu fantezii din călimară,
veselă plutesc ușor peste tufe de pelin.

dinspre parc revin acorduri de fanfară,
completează rapsodia din inima mea,
frenezii de primăvară mă cheamă afară,
emoțiile curg ca apa din cișmea.

în jurnalul vieții mai scriu o poezie
și împart cu lumea gloria mea târzie.